De vorbă cu cei mici

Sunt convinsă că înainte să citeşti rândurile acestea, te-ai uitat la feţişoarele astea simpatice de lângă. Am dreptate, nu? Mai uită-te o dată şi spune primul cuvânt care îţi trece prin minte, numitorul comun al pozelor. Cauţi un cuvânt? Mie mi-a trecut prin minte „bucurie”. Aşa-i că imaginile vorbesc cât o mie de cuvinte?

De vorbă cu cei mici! Hm… de obicei, noi avem să le spunem câte ceva lor, noi le predăm, noi le explicăm. Există ceva ce ne pot învăţa ei pe noi, fără să se documenteze dinainte? Ai dreptate! MULTE.
Printre cele multe este şi „bucuria”. Nu ştiu ei teorie, dar sunt buni la practică. Şi culmea, nu le trebuie multe s-o simtă.
Cât costă motivele lor de bucurie? Nu mare lucru.Tu ai cu mult mai mult decât treizeci de baloane, un coif de hârtie roz şi o îngheţată, şi totuşi…
devorbacucopiii1Uită-te bine la mutriţele lor! De când nu te-ai mai simţit aşa? Când ai bătut din palme de bucurie ultima dată? Crezi că nu se cade? Biblia spune că până şi pomii bat din palme înaintea Lui. Asta înseamnă că nu El se supără dacă facem acest lucru, ci doar oamenii. Dumnezeu se bucură!
Ei, vei spune, copilul n-are nicio grijă, ştie că tata şi mama se îngrijesc de tot. Oare tu n-ai Tată în cer?
Îmi place de Domnul, când vine câteodată şi mă întreabă: „Ce ai în mânuţe?” Din nou m-a prins unde nu-mi fierbe oala. Atunci deschid pumnii cu îngrijorări şi El, zâmbind, le confiscă. Nu uită să-mi reamintească: „Astea nu-s lucruri cu care să se ocupe copiii… de Dumnezeu”. Apoi, mă împinge uşor a îndemn şi zice: „Hai, înapoi la ce făceai, la „joaca ta”… te privesc, să ştii!”
Când te-ai bucurat ultima dată de „nimicuri”: că ai nas cu două nări, că-ţi cresc unghiile, că vezi o râmă, că poţi citi, că felia din pâinea zilnică, pe care o ceri Tatălui tău, nu a venit goală. Măcar un ceai o completează, nu? Şi asta în fiecare dimineaţă!
Îţi aminteşti de femeia care şi-a întors casa cu susul în jos, doar ca să caute o biată monedă? Şi când a găsit-o, a dat o petrecere. Ce a motivat-o? Bucuria! De bucurie, şi-a chemat vecinele. De ce? Să se bucure împreună cu ea! Hm…bucurie pentru un lucru de nimic, am zice noi. A cheltuit cu petrecerea mai mult decât valoarea monedei, dar se pare că bucuria a contat mai mult! Ea nu poate fi cumpărată cu bani, deşi merită toţi banii.
Dumnezeu se bucură şi de lucruri mici şi fără valoare. Îţi vine în cap vreun exemplu? E chiar sub nasul tău… eşti TU! Auzi ce spune Biblia în Isaia 62:5b „Cum se bucură mirele de mireasa Lui, aşa se va bucura Dumnezeul tău de tine!” WOW! Dacă Domnul face asta, cine eşti tu să faci altfel, doar vrei să-I semeni, nu?
Maica Tereza avea o vorbă: „Noi suntem chemaţi să facem lucruri mici cu o dragoste mare”. Şi aş adăuga eu, cu o bucurie pe măsură!

Oana Grigore